Istoric

Articolul 2 al Statutului defineste Asociatia Nationala a Surzilor din Romania ca „organizatie nonguvernamentala, independenta, non-profit, neconditionata politic si religios, cu personalitate juridica, care apara si promoveaza drepturile si interesele sociale, profesionale, culturale si educative a persoanelor cu deficienta de auz (surzi, surdo-muti, hipoacuzici) pentru incluziunea sociala si egalizarea sanselor. Primeste sprijin in sustinerea activitatilor specifice din partea autoritatilor centrale si locale, precum si de la persoane fizice si juridice”. Prin specificul activitatii desfasurate, Asociatia Nationala a Surzilor din Romania este o organizatie ce reprezinta interesele persoanelor cu deficienta de auz la nivelul intregii tarii, fiind continuatoarea „Societatii Amicale a Surdo-mutilor din Romania”, conform Statutului autentificat la Tribunalul Ilfov, sectia de notariat, sub numarul 328 din 05 ianuarie 1920 si a „Asociatiei Surdo-mutilor din Republica Populara Romana”, recunoscuta prin HCM numarul 1153 din 20 iulie 1952 si a Sentintei Civile numarul 1909 din 15 august 1953 a Tribunalului Popular al Raionului Tudor Vladimirescu, Bucuresti, insumand astfel o traditie de aproape un veac de activitate pusa in slujba persoanelor din Romania.

Primul presedinte si unul dintre fondatorii „Societatii Amicale a Surdo-mutilor din Romania”, Alexandru Clarnet a fost un adevarat militant pentru drepturile persoanelor cu deficienta de auz . Datorita implicarii sale si cu sprijinul Printului Henry Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, la 9 noiembrie 1919, a luat fiinta aceasta Societate care avea drept scop imbunatatirea situatiei sociale, politice, intelectuale a persoanelor cu deficienta de auz. Printre membrii fondatori se numara si Ioan Pantazi, Constantin M. Gheorghiu, Nicolae Niculescu, Anton Kratockvil, Vasile Tanasescu, Grigore Iacobini, Avram Oschnzon, Ioan D. Petrescu, Ioan P. Dumitru, Contantin C. Cristescu, Gogu Zamfirescu si multi altii.

Vasile Leorda a fost cel care a considerat necesara editarea unei reviste, care sa reflecte aspecte din viata, preocuparile si interesele surdo-mutilor. Prima gazeta a fost editata in anul 1932, numindu-se la inceput „Rasaritul nostru”, urmata de „Gazeta surdo-mutilor”, „Viata noastra”, iar in prezent „Vocea Tacerii”. Desi inceputul s-a dovedit greoi, Societatea numarand doar 194 de membri si fiind finantata din donatii, ea a reprezentat nucleul dezvoltarii Asociatiei.

Din anul 1953, conform Hotararii nr. 1153 a Consiliului de Ministri al Romaniei, Asociatia este functionala datorita sprijinului oferit de catre stat, iar prin Sentinta Civila nr. 6957/1953 a Tribunalului Popular Tudor Vladimirescu din Bucuresti i s-a acordat personalitate juridica.

In perioada 1952-2001, s-au succedat la conducerea Asociatiei urmatorii presedinti: Gheorghe Georgescu (1952-1961), Nicolae Georgescu (1961-1964), Gheorghe Miclea (1964-1984), Ioan Jidvian (1984-1990), Florea Barbu (1990-2001), iar din anul 2003 si pana in prezent, domnul Mihail Grecu se afla la conducerea Asociatiei Nationale a Surzilor din Romania.

La 19 iulie 1953, a avut loc primul Congres al surdo-mutilor din Romania, la Bucuresti, urmand ca in 1955 sa participam pentru prima data la un Congres al Federatiei Mondiale a Surzilor, la Zagreb. Tot in aceasta perioada, s-au infiintat 16 filiale si Consiliul National, moment crucial in specializarea pe probleme sociale, culturale si sportive a personalului Asociatiei. Odata cu infiintarea filialelor, s-a intensificat colaborarea cu scolile speciale, organizandu-se diverse actiuni cultural-educative si sportive care aveau ca principal scop dezvoltarea intelectuala a copiilor. In anul 1995, in cadrul Conferintei Nationale s-a hotarat ca denumirea asociatiei sa fie „Asociatia Nationala a Surzilor din Romania”, denumire pe care o onoreaza si in zilele noastre.

In ciuda faptului ca Asociatia a intampinat de-a lungul timpului numeroase greutati, progresul acesteia este unul extrem de vizibil, ANSR fiind la momentul de fata o „familie numeroasa”, alcatuita din 31 de filiale si 4 grupe, care, prin efortul pe care l-au depus de-a lungul timpului, au reusit sa faciliteze egalizarea sanselor, imbunatatirea calitatii vietii, cu scopul integrarii socio-profesionale a persoanelor cu deficienta de auz.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s